29 septembrie 2026
Miercuri, 30 septembrie, Parlamentul urmează să voteze Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Rezultatul nu poate fi anticipat cu certitudine, însă declarațiile politice indică șanse reduse de învestire: PSD a decis în unanimitate să nu susțină cabinetul, iar AUR a anunțat că nu îl va vota. Premierul desemnat a afirmat că se bazează pe aproximativ 200 de voturi, sub cele 233 necesare.
Ce spune Constituția?
Articolul 103 prevede că Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă votul de miercuri este negativ, va fi a doua solicitare de învestitură respinsă în actuala criză, după cea a cabinetului propus de Adrian Veștea. Siegfried Mureșan este, într-adevăr, al treilea candidat desemnat de președinte, dar primul, Eugen Tomac, s-a retras înainte ca propunerea sa să ajungă la vot.
Potrivit articolului 89 alineatul (1), președintele „poate să dizolve Parlamentul” dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Textul cere, înaintea dizolvării, consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Așadar, respingerea Guvernului Mureșan ar putea deschide calea alegerilor anticipate. Parlamentul nu se dizolvă însă automat în seara votului. Dacă președintele decide dizolvarea, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni.
Ce se întâmplă dacă președintele nu dizolvă Parlamentul?
Procesul de formare a Guvernului poate continua. Președintele poate relua consultările cu partidele și poate desemna un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu stabilește un număr maxim de desemnări. O nouă nominalizare ar trebui însă să urmărească găsirea unei soluții reale pentru obținerea încrederii Parlamentului, nu prelungirea blocajului.
Până la depunerea jurământului de către membrii unui nou guvern, executivul demis continuă să administreze treburile publice, cu atribuții limitate. Articolul 110 alineatul (4) din Constituție îi permite numai actele necesare acestei administrări. Reglementarea aplicabilă interimatului îi interzice emiterea de ordonanțe și, ca regulă, inițierea proiectelor de lege.
Ar putea apărea și o dispută la Curtea Constituțională privind limitele dreptului președintelui de a continua desemnările în loc să dizolve Parlamentul. Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a anunțat că partidul ia în calcul un asemenea demers dacă Guvernul Mureșan este respins. O cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională poate fi formulată însă numai de autoritățile enumerate la articolul 146 litera e), între care președinții celor două Camere și primul-ministru. Eventuala sesizare și soluția CCR nu pot fi prezentate astăzi ca fapte certe.
Votul de miercuri va lămuri dacă acest cabinet primește încrederea Parlamentului. Dacă nu o primește, rămân deschise două căi: încercarea de a forma o altă majoritate în actualul Parlament sau dizolvarea acestuia, în condițiile Constituției. Alegerile anticipate sunt o posibilitate, nu o consecință automată a celei de-a treia desemnări.